DECALÓG s.n. Cele zece porunci religioase și morale din Vechiul testament, transmise, potrivit legendei, lui Moise, pe muntele Sinai. [Cf. fr. décalogue, it. decalogo < gr. deka – zece, logos – vorbire]. Vezi definitia »

DEMAGÓG, -Ă s.m. și f. Persoană care caută să-și creeze popularitate prin discursuri bombastice, promisiuni mincinoase etc. [< fr. démagogue, cf. it. demagogo, gr. demagogos < demos – popor, agogos – care conduce]. Vezi definitia »

HOTNÓG, hotnogi, s. m. Vechi grad militar în Moldova, comandant peste o sută de ostași; sutaș; persoană care avea acest grad. – Din magh. hadnagy „sublocotenent”. Vezi definitia »

MONOLÓG, monoloage, s. n. 1. Scenă dintr-o lucrare dramatică în care un personaj, fiind singur pe scenă, își exprimă cu glas tare gândurile. ♦ Monolog interior = procedeu literar specific romanului sau nuvelei de analiză psihologică, prin care personajul supune introspecției propriile sentimente. ♦ Lucrare dramatică de proporții reduse, destinată să fie interpretată de către un singur actor. 2. Vorbire neîntreruptă a cuiva, fără a da altuia timp pentru replică; vorbire cu sine însuși. [Pl. și: monologuri] – Din fr. monologue. Vezi definitia »

EPAGÓG, epagogi, s. m. Arbitru care reglementa anumite chestiuni maritime la vechii greci. – Din fr. épagogue. Vezi definitia »