Definita cuvantului rigoare
RIGOÁRE, rigori, s. f. Asprime, severitate, strictețe, strășnicie. ◊ Loc. adj. De rigoare = care este cerut de o anumită împrejurare, de o anumită etichetă; potrivit împrejurării. ◊ Loc. adv. La rigoare = în caz de extremă necesitate. ♦ (La pl.) Principii severe; rigurozitate. – Din fr. rigueur, it. rigore, lat. rigor, -ris.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rigoare
SLUGĂRÍRE, slugăriri, s. f. Acțiunea de a slugări și rezultatul ei. – V. slugări. Vezi definitia »
FITOZOÁRE s. n. pl. zoofite. (< fr. phytozoaires) Vezi definitia »
AUTOAGLUTINÁRE s. f. aglutinare a globulelor roșii din sânge. (după fr. auto-agglutination) Vezi definitia »
PĂCĂNÍRE, păcăniri, s. f. Acțiunea de a păcăni și rezultatul ei; zgomot scurt, repetat și sacadat; păcănit, păcănitură, păcăneală. – V. păcăni. Vezi definitia »
PRONOMINALIZÁRE s.f. (Lingv.) Trecere a diverselor părți de vorbire în categoria pronumelor. [< pronominaliza]. Vezi definitia »