Definita cuvantului uzanță
UZÁNȚĂ s.f. 1. Mod, fel de a proceda, de a lucra, propriu pentru un anumit lucru sau pentru o anumită activitate. 2. Obicei, datină, uz, cutumă. [Cf. fr. usance, it. usanza].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu uzanță
gáșcă (-te), s. f. – 1. Colibă. – 2. Grup restrîns, ceată. Origine necunoscută. Cihac, II, 117, pleacă de la rus. gaika „piuliță”, ceea ce este lipsit de sens. Vezi definitia »
COMÓDĂ s.f. Mobilă scundă, cu sertare pentru rufe sau pentru diferite obiecte; scrin. [< fr. commode]. Vezi definitia »
CLORAMÍNĂ, cloramine, s. f. Compus organic cu puternice proprietăți oxidante și antiseptice. – Din fr. chloramine. Vezi definitia »
GARÍGĂ s.f. (Geogr.) Formație vegetală alcătuită din stejari, tufișuri și ierburi, care îmbracă solurile calcaroase din regiunile mediteraneene. [< fr. garrigue]. Vezi definitia »
POLINUCÚLĂ s.f. (Bot.) Grup de mai multe nucule formate în aceeași floare. [Et. incertă]. Vezi definitia »