HIPSOCROMÍE s. f. 1. diminuare a pigmentației pielii. 2. proces de deschidere a culorii ca rezultat al modificării structurii unei substanțe prin introducerea unui substituent în molecula corpului colorant. (< fr. hypsochromie) Vezi definitia »

CRIOSCOPÍE s. f. Metodă de determinare a greutății moleculare a unei substanțe prin măsurarea coborârii temperaturii de solidificare a acelei substanțe într-un solvent. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryoscopie. Vezi definitia »

BURGHEZÍE, burghezii, s. f. 1. (În teoria marxistă) Clasă socială urbană deținătoare de capital, care își desfășoară activitatea în sectorul industrial comercial și bancar. ♦ (În societatea medievală) Locuitorii de la orașe; târgoveții, populația orașelor, orășenime. 2. (În sintagma) Mica burghezie = parte a burgheziei (1) formată din micii producători, micii comercianți, funcționari etc. – Din it. borghesia. Vezi definitia »

AMPELOLOGÍE s. f. știință care se ocupă cu experimentarea și cultivarea soiurilor de viță de vie. (< fr. ampélologie) Vezi definitia »

BIBLIOFILÍE s.f. 1. Interes deosebit pentru cărți prețioase, frumoase și rare. 2. Ramură a bibliologiei care studiază cărțile sub raportul rarității sau al valorii lor artistice. [Pron. -bli-o-, gen. -iei. / cf. fr. bibliophilie]. Vezi definitia »