pripás (pripásuri), s. n. – 1. (Rar) Pui de animal. – 2. (În expresia de pripas) Fără stăpîn, rătăcitor, se spune mai ales despre animale; abandonat, părăsit. – Var. Banat, Trans., pripaș. Sl. pripasŭ „făt” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 211; Conev 68). – Der. pripăși, vb. (a adopta, a crește un copil abandonat; refl., a se adăposti, a se oploși; refl., a se stabili, a se fixa). Cf. Pintea, Cercetări istorice,, XIII, 155. Vezi definitia »

ANANÁS, ananași, s. m. 1. Plantă erbacee perenă originară din țările calde, cu frunze lungi și tulpină scurtă, care poartă în vârf o inflorescență simplă ca un spic (Ananas sativus). 2. Fructul comestibil al acestei plante, cărnos, cu gust dulce-acrișor și foarte aromat. – Din fr. ananas. Vezi definitia »

BAS s.m. 1. Registrul cu sunetele cele mai grave ale vocii bărbătești. 2. Cântăreț cu voce de bas (1). ◊ Bas-bariton = bas cu calități vocale de bariton. // s.n. Instrument muzical de alamă care produce sunetele cele mai joase. [Pl. bași, basuri. / cf. it. basso, fr. basse]. Vezi definitia »

ALCARÁZAS s.n. (Rar) Vas poros de pământ în care se produce răcirea lichidului pe care îl conține, datorită evaporării prin pereții lui. [Pl. -suri. / < fr. alcarazas, sp. alcarraza, cf. ar. al-karaz]. Vezi definitia »

NERÁS, -Ă, nerași, -se, adj. Care nu este ras; căruia i-a crescut barbă. – Ne- + ras¹. Vezi definitia »