Definita cuvantului cuceri
cucerí (cucerésc, cucerít), vb. – 1. A cuprinde, a supune, a ocupa un teritoriu prin arme. – 2. (Refl.) A se supune, a se preda, a omagia. – 3. (Refl.) A se umili, a implora cu umilință. Lat. *conquaerĕre, în loc de conquirĕre (Pușcariu 425; Candrea-Dens., 318; REW 2155; DAR); cf. prov. conquerer, fr. conquérir. Sensul 1 este neol., din fr. conquérir. Evoluția care indică sensul 2 pare normală, fără să fie necesară ipoteza unei influențe sl., presupusă de Candrea-Dens. – Der. cucerit, adj. (umil; pios); cuceritor, adj. (care cucerește); cucerie, s. f. (înv., simplitate, umilință; pioșenie); cuceritură, s. f. (înv., respect nemărginit); necucerit, adj. (arogant); cucernic, adj. (respectuos; cinstit; pios); cucernicie, s. f. (pioșenie, evlavie); cucernicește, adv. (evlavios).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cuceri
FLORI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la o) plantă cu flori”, „floare”. [< fr., it. flori-, cf. lat. flos, -ris]. Vezi definitia »
PLUGĂRÍ, plugăresc, vb. IV. Intranz. A munci pământul în calitate de plugar (1); a lucra pământul cu plugul (1). – Din plugar. Vezi definitia »
EURI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „larg”, „cuprinzător”. [Pron. e-u-. / < fr., germ. eury-, cf. gr. eurys]. Vezi definitia »
ARDAȘIR I, rege al Persiei (226-241) din familia Sasan. S-a răsculat împotriva autorității statului part, l-a înfrînt pe Artabanos, ultimul rege arsacid, și a întemeiat dinastia Sasanizilor. Vezi definitia »
LUNTRÍ, luntresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A pluti cu luntrea; a vâsli. – Din luntre. Vezi definitia »