Definita cuvantului cor
COR1, coruri, s. n. 1. Grup de cântăreți care execută împreună o compoziție muzicală. ◊ Loc. adv. În cor = (toți) deodată, în același timp, împreună. ◊ Expr. A face cor cu alții = a face cauză comună cu alții, a se solidariza cu alții (în scopuri rele). ♦ Compoziție muzicală destinată să fie cântată de mai multe persoane; executarea unei astfel de compoziții. 2. (În teatrul antic) Grup de actori care luau parte la desfășurarea acțiunii dramatice ca personaj colectiv, exprimând, prin cântec, recitare, mimică sau dans, opinia publică; p. ext. versurile cântate de acest grup. – Din lat. chorus. Cf. germ. Chor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cor
SCINTILATÓR s. m. substanță în masa căreia se produc scintilații sub acțiunea razelor radioactive. (< fr. scintillateur) Vezi definitia »
ASANATÓR, -OÁRE adj. (rar) Care asanează. // s.n. Produs chimic sau aparat electric care înlătură mirosurile urâte. [După fr. assainisseur]. Vezi definitia »
PRÉTOR, pretori, s. m. 1. Magistrat roman cu înalte atribuții judiciare (și care adesea guverna o provincie romană). 2. (În vechea armată) Persoană numită pe lângă marile unități militare, cu atribuții în poliția administrativă și juridică în timp de război. 3. (În vechea organizare administrativă a țării) Șef al administrației și al poliției într-o plasă, care reprezenta aici puterea centrală. – Din lat. praetor, -oris. Vezi definitia »
seniór (-ri), s. m. – Persoană mai în vîrstă; tată. Lat. senior (sec. XIX). – Der. senioral, adj., din fr. seigneurial; seniorie, s. f., din fr. seigneurie; monsenior, s. m., din fr. monseigneur. Vezi definitia »
DUBLÓR s.n. 1. (Tehn.) Mașină pentru îndoit pachete de tablă în scopul laminării acesteia în foi subțiri. 2. (Electr.) Dispozitiv, circuit etc. care dublează o anumită mărime. [Cf. fr. doubleur, engl. dubler]. Vezi definitia »