ÉTICĂ s.f. 1. Disciplină filozofică care studiază principiile morale, originea, dezvoltarea și conținutul lor. 2. Morală. [Gen. -cii. / cf. fr. éthique, lat. ethica]. Vezi definitia »

CHIVERNISEÁLĂ, chiverniseli, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a (se) chivernisi; p. ext. (concr.) ceea ce a chivernisit cineva. – Chivernisi + suf. -eală. Vezi definitia »

CUÁNTĂ, cuante, s. f. (Fiz.) Cea mai mică cantitate de energie radiantă, a cărei valoare e proporțională cu frecvența radiației respective. ◊ Cuantă de energie = cantitate determinată și finită de energie care poate fi emisă sau absorbită de un sistem atomic, molecular etc. [Var.: cvántă s. f.] – Din fr. quanta. Vezi definitia »

FRÓNDĂ s. f. 1. mișcare de revoltă a nobilimii franceze din sec. XVII împotriva puterii regale despotice. 2. (fig.) opoziție neprincipială, răzvrătire cu caracter persiflant, pornită din motive personale. 3. organ vegetal de forma unei frunze. ◊ frunză aeriană a ferigilor care poartă sporangele. 4. (med.) bandaj de pânză destinat a fixa pansamentele bărbiei sau nasului. (< fr. fronde) Vezi definitia »

COCLEÁLĂ, cocleli, s. f. 1. Strat de carbonat de cupru, de culoare verde, toxic, care se formează pe suprafața obiectelor de aramă. 2. Gust specific neplăcut al mâncărurilor ținute în vase de aramă nespoite. ♦ Senzație neplăcută în gură, ca de aramă coclită. – Cocli + suf. -eală. Vezi definitia »