Definita cuvantului cujbă
cújbă (cújbe), s. f. – 1. Nuia flexibilă ce servește la legat. – 2. Partea împletită a biciului. – 3. Lanț cu cîrlig pentru ceaun. – 4. Traversă de piept, la războiul de țesut. – Var. gujbă. Sb. gužba „legătură a plugului” (DAR; cf. Cihac, II, 447), cf. mag. guzsba, ceh. vazba „legătură”. Hasdeu, Col. lui Traian, 1876, 32, credea că este cuvînt dacic. Cf. gînj. – Der. (în)cujba, vb. (a înfoi, a curba; a supune; a înmuia, a face să cedeze); încujbătură, s. f. (încovoiere); cujbar, s. n. (cotitură, sinuozitate); cujbi, vb. (Arg., a bate).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cujbă
motoșínă, motoșíni, s.f. (reg.) 1. smoc de fire de păr. 2. săculeț. Vezi definitia »
sahólnă s.f. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »
PALMITÍNĂ s. f. Substanță solidă, grasă, obținută prin combinarea acidului palmitic cu glicerina. – Din fr. palmitine. Vezi definitia »
papleacă s. f. sg. bărbat prost și molâu. Vezi definitia »
SIMBÓLICĂ, simbolici, s.f. – V. simbolic (2, 3, 4) [în DEX'98]. Vezi definitia »