Definita cuvantului culă
cúlă (cúle), s. f. – 1. Turn, foișor. – 2. Casă boierească fortificată. – 3. Turn boltit în care se păstra visteria, în palate. – 4. Tezaur, bogăție. – 5. Beci boltit. – Mr., megl. culă. Tc. kula, din arab. kulle (Șeineanu, II, 148; Berneker 641; Lokotsch 1238; Ronzevalle 141); cf. ngr. ϰούλα, ϰουλές, alb. kulë, bg., sb., cr. kula.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu culă
nioágă s.f. (reg.) 1. om murdar, neîngrijit. 2. cal neputincios, slab, urât; mârțoagă. Vezi definitia »
a-i fi cald cu dinții în gură expr. (adol.) a căuta motiv de ceartă sau bătaie. Vezi definitia »
MÓSTRĂ, mostre, s. n. 1. Obiect dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material etc., după care se pot aprecia anumite însușiri ale acestora; probă, eșantion. ♦ Model. ◊ Târg de mostre = târg la care un stat sau diverse întreprinderi își expun mostre (1) pentru reclamă și pentru informarea cumpărătorilor. 2. Fig. Exemplu, pildă. [Var.: (reg.) mústră s. f.] – Din ngr. móstra. Vezi definitia »
stúrză, stúrze, s.f. (reg.) sturzoaică. Vezi definitia »
bulănoasă, bulănoase s. f., adj. f. 1. (femeie) cu picioare lungi și frumoase. 2. (femeie) cu picioare groase. Vezi definitia »