Definita cuvantului cumbara
cumbará (cumbarále), s. f. – 1. Bombă, proiectil. – 2. Mortier, obuzier. Tc. kumbara (Șeineanu, III, 43; Ronzevalle 87), cf. alb., bg. kumbará. Sec. XVIII, înv. – Der. cumbaragiu, s. m. (artilerist), din tc. kumbaraci.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cumbara
zvânturá (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 se zvấntură Vezi definitia »
FACTURÁ vb. I. tr. A face, a întocmi factura unei mărfi. [< fr. facturer]. Vezi definitia »
CURÁ2, curéz, vb. I. Tranz. (Reg.) A desface frunzele sau boabele de pe știuleții porumbului. – Lat. curare „a îngriji, a curăța”. Vezi definitia »
LACERÁ vb. tr. a sfâșia, a rupe în bucăți. (< fr. lacérer, lat. lacerare) Vezi definitia »
ÎNCĂLĂRA, încălărez, vb. I. Refl. (Înv.) A se urca pe cal; a încăleca. – În + călare. Vezi definitia »