Definita cuvantului cur
cur (cúruri), s. n. – 1. Șezut, fund. – 2. Anus. – 3. Buci. – 4. Fund, parte posterioară sau inferioară a unor obiecte. – Mr., megl., istr. cur. Lat. cūlus (Pușcariu 453; Candrea-Dens., 450; REW 2984; DAR); cf., it. sp. culo, prov., fr., cat. cul, port. cú. – Der. curar, s. n. (opritoare la ham); curos (var. cureș), adj. (cu fundul mare); curimănos, adj. (cu bucile mari).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cur
femeie șnur, fără țâțe, fără cur expr. (vulg., glum.) femeie exagerat de slabă. Vezi definitia »
COZEUR s.m. (Franțuzism) Cel care știe să întrețină o conversație. [Pron. co-zör. / < fr. causeur]. Vezi definitia »
ÎMPREJÚR adv. În (sau pe) locul înconjurător; în jur. ◊ Loc. adv. (De) jur împrejur = din (sau în) toate părțile, în jur. ◊ Expr. (La) stânga-mprejur! comandă (militară) de întoarcere îndărăt prin învârtire de 180° spre stânga. – În + pre + jur. Vezi definitia »
MUR2, muri, s. m. (Latinism înv.) Zid. – Din lat. murus. Vezi definitia »
CUR, cururi, s. n. (Pop.) Șezut, popou. – Lat. culus. Vezi definitia »