TORACENTÉZĂ s. f. puncție pleurală în scop explorator sau terapeutic. (< fr. thoracentèse) Vezi definitia »

pólmă¹, pólme, s.f. (reg.) mistrie. Vezi definitia »

ceviánă (-vi-a-) s. f., g.-d. art. ceviénei; pl. ceviéne Vezi definitia »

FRÁGĂ, fragi, s. f. Partea comestibilă a fragului¹ (considerată în mod greșit drept fruct), compusă din receptaculul cărnos și roșu pe suprafața căruia se găsesc presărate fructele. 2. Compus: fragă-tătărească = plantă erbacee cu frunze dințate, cu flori așezate la subsuoara frunzelor și cu fructe roșii (Blitum virgatum). 3. (Reg.; uneori determinat prin „de pom”) Dudă. [Var.: frag s. m.] – Lat. fraga. Vezi definitia »

CONDROMATÓZĂ s.f. Afecțiune a oaselor, care rămân cartilaginoase în special la extremități. [< fr. chondromatose]. Vezi definitia »