Definita cuvantului curnic
cúrnic (cúrnice), s. n. – Coteț de găini. – Var. (Banat) curelnic, (Olt.) curuiac. Bg. kurnik (DAR), din sl. kurŭ „cocoș”, cf. curcă.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu curnic
FOTOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la fotografie; utilizat la fotografiere; obținut prin fotografie. ◊ Aparat fotografic (sau cameră) fotografică = dispozitiv optic bazat pe principiul unei camere obscure, folosit pentru a fotografia; hârtie fotografică = hârtie acoperită pe o față cu un strat fotosensibil, pe care se obțin copiile fotografice. [Cf. fr. photographique]. Vezi definitia »
MÍMIC, -Ă, mimici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Arta de a exprima pe scenă, prin mișcările feței (și prin gesturi), sentimente și idei. ♦ Ansamblu de modificări ale fizionomiei, care exteriorizează anumite sentimente sau gânduri; expresie a feței, mină2. 2. Adj. Care se referă la mim (2) sau la mimică (1); de mim (2). – Din fr. mimique. Vezi definitia »
-STÁTIC2 elem. stat3(o)-. Vezi definitia »
PINDÁRIC, -Ă, pindarici, -ce, adj. (Livr.; despre poezii, versuri, etc.) Care este scris in genul poetului antic grec Pindar. – Din fr. pindarique. Vezi definitia »
PLUTÓNIC, -Ă adj. Plutonian (2). [< fr. plutonique]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z