Definita cuvantului erbiu
ÉRBIU s. n. Element chimic din familia pământurilor rare, metal alb-argintiu. – Din fr. erbium, germ. Erbium.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu erbiu
friu Vezi definitia »
TRÍTIU s. n. Izotop greu, radioactiv, al hidrogenului, cu număr de masă 3, instabil, folosit în fizica nucleară. – Din fr. tritium. Vezi definitia »
EXÓRDIU s.n. (Lit.) Prima parte a unui discurs; (p. ext.) introducere; prefață. [Pron. -diu. / cf. fr. exorde, lat. exordium]. Vezi definitia »
(ghiu-) s. n., (sorturi) pl. ghiudenuri/ghiudemuri Vezi definitia »
PROMONTÓRIU, promontorii, s. n. Fâșie de pământ înaltă și stâncoasă care înaintează în mare. – Din lat. promontorium, fr. promontoire. Vezi definitia »