Definita cuvantului cută
cútă (cúte), s. f. – 1. Pliu, îndoitură. – 2. Zbîrcitură, încrețitură, rid. – 3. Pungă sub ochi. – 4. (Rar) Felie, bucată tăiată. Origine incertă. Pare a fi vorba de lat. cŭtem „piele” (Pușcariu, Conv. lit., XXXIX, 61-3; Pușcariu 469; Lausberg 42; cf. părerea contrară la Domaschke 88), cf. sard. kude, sicil. kuti, piem. ku. Semantismul este dificil; poate trebuie explicat prin contaminarea cu gr. ϰότις „crestătură, incizie”. Cealaltă explicație, bazată pe bg. skut „margine, tiv” (Skok 67) nu este mai convingătoare. DAR propune bg. kutta, pe care nu îl cunoaștem, și care ar putea proveni din rom., dacă este cuvînt atît de rar cum pare. – Der. cuta, vb. (a îndoi, a face cute).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cută
AURAMÍNĂ s.f. Materie colorantă galbenă, folosită la vopsirea hârtiei, a bumbacului etc. [Pron. a-u-. / < fr. auramine]. Vezi definitia »
JÓFRĂ s.f. Prăjitură de ciocolată cu cremă. [Pron. jofr. / cf. Joffre – mareșal francez]. Vezi definitia »
ÁGĂ, agi s. m. (Înv.) 1. Ofițer din armata otomană. 2. Șef al agiei, având atribuțiile prefectului de poliție de mai târziu. [Var.: agá, agale, s. f.] – Tc. aga. Vezi definitia »
șfárcă, șfărci, s.f. (reg.) tobă de porc; stomac de porc. Vezi definitia »
CIRCOMFERÍNȚĂ s.f. v. circumferință. Vezi definitia »