Definita cuvantului dănac
dănác (dănáci), s. m. – Tînăr, flăcău, june. – Megl. dănac. Bg. danak „tăuraș” (Candrea; Scriban), din tc. dana „tăuraș”. Este greșită der. de la d’an ‹ de (un) an, propusă de Pușcariu 1186. Probabil același cuvînt, prin intermediul țig., l-ar fi dat pe danciu, s. m. (flăcău, băiat țigan), care s-a încercat să se explice plecîndu-se de la numele propriu Danciu (Șeineanu; Candrea), din țig. den či „donnez-moi quelque chose” (Graur 147), sau din mag. dancs „murdar” (Drăganu, Dacor., IV, 1553); ultimele explicații nu se potrivesc cu folosirea acestui cuvînt chiar de țigani.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu dănac
spânzác adj. 1. (înv.) spân. 2. (reg.) prost. Vezi definitia »
barác (-că), adj. – Rasă de cîine cu păr mult, originară din Asia. Tc. barak (Hasdeu 2481). Vezi definitia »
burlác (burláci), s. m. – Necăsătorit. Din rus. burlak, după Cihac, II, 35; Berneker 102; și DAR; însă Berneker recunoaște că termenul este obscur în rusă. – Der. burlăcesc, adj. (de burlac); burlăcește, adv. (ca burlacii); burlăci, vb. (a trăi ca burlac); burlăcie, s. f. (viață de burlac). Vezi definitia »
durbac=un om sarit de pe fix din neamul durtampitinebu' mereu rade omoara lume (este copil)ha ha ha
sant di neamul lui das nus chairs hasa Vezi definitia »
cozonác (cozonáci), s. m. – Prăjitură din aluat dospit. Ngr. ϰοσωνάϰι, dim. de la ϰοσώνα „păpușă” (Cihac, II, 652; Scriban), datorită formei care se dă uneori acestor prăjituri; cf. bg. kuzunak, kozonak. După DAR, din ngr. ϰουδουνάϰι „clopoțel”. După Capidan, Raporturile, bg. provine din rom. Vezi definitia »