INSTIGÁ, instíg, vb. I. Tranz. A întărâta, a incita, a provoca; a monta (la acțiuni dușmănoase). – Din fr. instiguer, lat. instigare. Vezi definitia »

NEGÁ, neg, vb. I. Tranz. A contesta existența, necesitatea, obligativitatea unui lucru, a unui fenomen etc.; a nu recunoaște, a nu admite un fapt; a tăgădui. – Din lat. negare. Vezi definitia »

SUBROGÁ vb. I. tr., refl. (Jur.) A înlocui pe cineva în exercitarea anumitor drepturi sau obligații; a substitui. [P.i. subróg. / < fr. subroger, cf. lat. subrogare]. Vezi definitia »

DROGÁ, droghez, vb. I. Tranz. și refl. A administra sau a lua stupefiante; a administra sau a lua medicamente în cantități excesive. – Din fr. droguer. Vezi definitia »

CUÁGA s.m. Animal înrudit cu calul și asemănător zebrei, care trăia în Africa. [Pron. cu-a-. / cf. fr. couagga, germ. Quagga < cuv. hotentot]. Vezi definitia »