MORGANÍT s. n. beril roz. (< fr. morganite) Vezi definitia »

MONOLÍT, -Ă I. adj. 1. format dintr-un singur bloc; monolitic. 2. (fig.) bine închegat, omogen; (p. ext.) trainic, solid. II. s. m. /s. n. monument, element de construcție dintr-un bloc unic de piatră. (< fr. monolithe) Vezi definitia »

SCHISTOCÍT s. n. schizocit. (< fr. schistocyte) Vezi definitia »

sclidirít, -ă, adj. (reg.; despre obiecte și materiale dure) sfredelit, găurit, perforat. Vezi definitia »

TERMÍT s.n. Amestec de pulbere de aluminiu și oxid de fier, care dezvoltă prin ardere o temperatură ridicată. [< fr. thermite]. Vezi definitia »