SOROCÍ, sorocésc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A fixa termenul la care urmează să se efectueze un lucru; p. gener. a hotărî, a fixa. 2. (În superstiții) A ursi, a sorti; a descânta, a meni. – Din soroc. Vezi definitia »

potrocí², pers. 3 sg. potrocéște, vb. IV refl. (reg.) a deveni amar. Vezi definitia »

împoncí, împoncésc, vb. IV refl. (reg.) a se certa, a se sfădi puțin, a veni în conflict, a-și arunca vorbe. Vezi definitia »

stârmocí, stârmocésc, vb. IV (reg.) 1. a jindui. 2. a aștepta o răsplată, o pomană. 3. a înghiți în sec. Vezi definitia »

DECI- Element de compunere savantă care semnifică „de zece ori” și indică o măsură de zece ori mai mică decât unitatea. [< fr. déci-, cf. lat. decem – zece]. Vezi definitia »