MATRÁCĂ s. f. 1. baston noduros în formă de măciucă. 2. baston de lemn (cauciuc) folosit de forțele de poliție. (< fr. matraque) Vezi definitia »

prichidúță s.m. (pop.) 1. numele piticului isteț din basmele românești; prichindel.2. (fam.) copil mic și zglobiu. Vezi definitia »

TÚRBĂ s.f. (Geol.) Varietate de cărbune care se formează în locuri mlăștinoase, prin carbonizarea lentă a plantelor. [< fr. tourbe, cf. lat. turba]. Vezi definitia »

CHEILÍTĂ, s. f. Inflamație a buzelor, apărută în eczeme, micoze, avitaminoze etc. [Pr.: -che-i-] – Din fr. chéilite. Vezi definitia »

vráșilă, vráșile, s.f. (reg.) răvășire, risipire. Vezi definitia »