METÓDICĂ, metodici, s. f. Parte a didacticii generale care studiază principiile, metodele și formele de predare adaptate specificului fiecărui obiect de învățământ. ♦ Care normează aceste metode și forme. – Din germ. Methodik, rus. metodika. Vezi definitia »

SUBZISTÉNȚĂ s. f. faptul de a subzista. ◊ ceea ce servește la întreținerea vieții; hrană. (< fr. subsistance, lat. subsistentia) Vezi definitia »

mleșníță s.f. (reg.) orez, crupe ori mei fiert în lapte. Vezi definitia »

RINOFARINGÍTĂ s. f. inflamație a rinofaringelui. (< fr. rhino-pharyngite) Vezi definitia »

ȘERBETÉLNIȚĂ, șerbetelnițe, s. f. Vas în care se fierbe șerbetul. – Șerbet + suf. -elniță. Vezi definitia »