GEOACÚSTICĂ s. f. știință care detectează și analizează ultrasunetele prezente la suprafața globului terestru. (< fr. géoacustique) Vezi definitia »

ABSCÍSĂ, abscise, s. f. Simbolul care indică lungimea și sensul segmentului cuprins între un punct fix al unei drepte și un punct dat de pe dreaptă. ♦ Una dintre coordonatele carteziene, care servește la stabilirea poziției unui punct în plan sau în spațiu. – Din fr. abscisse, lat. abscissa [linea]. Vezi definitia »

STATUÉTĂ s. f. statuie mică. (< fr. statuette, it. statuetta) Vezi definitia »

ȘALÚPĂ s.f. Barcă ușoară cu motor, lungă până la 20 m, folosită pentru transport. [< fr. chaloupe]. Vezi definitia »

ȚĂNDĂRÍCĂ, țăndărele, s. f. Diminutiv al lui țandără; așchiuță, surcică. ♦ Fig. (și s. m.) Om mic de statură; copil. [Var.: (reg.) țăndurícă s. f.] – Țandără + suf. -ică. Vezi definitia »