ARMÁ vb. I. tr. 1. A introduce un cartuș în camera de tragere a unei arme și a aduce percutorul în poziția de a lovi capsa. 2. A așeza, a fixa armătura de fier unei construcții de beton armat. ♦ (Mine) A consolida cu o armătură (o galerie etc.). 3. (Mar.) A echipa o navă cu cele necesare plecării în larg, a pune în serviciu (o navă). ♦ A forma echipajul unei nave sau echipele de lucru la un cabestan, la pompă etc. ♦ A pregăti ramele pentru a fi puse în furcheți sau dame. [< fr. armer, cf. it. armare, lat. armare]. Vezi definitia »

DÁLAI-LÁMA s. m. invar. Șeful suprem al religiei budiste; marele-lama. – Din fr. dalaï-lama. Vezi definitia »

iarmá s.m. (reg.) somn mijlociu (pește), pană, iaprac, somotei, moacă. Vezi definitia »

LOCMÁ, locmale, s. f. (Înv.) 1. Mâncare gustoasă. 2. Câștig, chilipir. – Din tc. lokma. Vezi definitia »

REIMPRIMÁ, reimprím, vb. I. Tranz. A imprima din nou; a retipări. [Pr.: re-im-] – Din fr. réimprimer. Vezi definitia »