VITELÍN, -Ă adj. Referitor la vitelus, al vitelusului. [< fr. vitelin]. Vezi definitia »

SPRÍJIN, sprijine, s. n. 1. Ceea ce servește să susțină, să sprijine (1), să prindă ceva (ca să nu cadă). 2. Fig. Ajutor, asistență, ocrotire. ♦ (Concr.) Susținător, ocrotitor, sprijinitor. – Din sl. sŭprenženŭ. Vezi definitia »

șirín, șirínuri, s.n. (înv. și reg.) trunchi de brad, lung și subțire. Vezi definitia »

FESTÍN s. n. ospăț (festiv), banchet. (< fr. festin, it. festino) Vezi definitia »

SPIN¹ s. m. (fiz.) impuls propriu de învârtire al particulelor elementare și al cuantelor. (< engl., fr. spin) Vezi definitia »