HISTOFIZIOLOGÍE s. f. disciplină care studiază funcțiile celulei și ale țesuturilor organice. (< fr. histophysiologie) Vezi definitia »

IZOTONÍE s. f. 1. echilibru molecular între două soluții separate de o membrană organică și care au aceeași presiune osmotică; izoosmie. 2. proprietate a unor nuclee atomice de a avea același număr de neutroni. (< fr. isotonie) Vezi definitia »

SINOPSÍE s.f. Contopire a razelor vizuale pentru a forma imaginea; sinestezie vizuală. [Gen. -iei. / < fr. synopsie, cf. gr. syn – cu, ops – vedere]. Vezi definitia »

CIRCUMDÚCȚIE s. f. 1. (fiz.) mișcare de rotație în jurul unei axe sau al unui punct central. 2. mișcare circulară a membrelor sau a globilor oculari. (< fr. circumduction) Vezi definitia »

METRORAGÍE s.f. Hemoragie uterină survenită în afara menstruației. [Gen. -iei. / < fr. métrorragie, cf. gr. metra – uter, rhegnynai – a curge]. Vezi definitia »