SUBSECVÉNT, -Ă adj. 1. care urmează, care vine după...; (p. ext.) care decurge din... 2. (despre un curs de apă, o depresiune) dezvoltat la piciorul unui relief monoclinal, perpendicular pe direcția de înclinare a straturilor. (< fr. subséquent, lat. subsequens) Vezi definitia »

IMPROBÁNT, -Ă adj. care nu probează ceva, nu are valoare de probă. (< fr. improbant) Vezi definitia »

DOCUMÉNT, documente, s. n. 1. Act prin care se adeverește, se constată sau se preconizează un fapt, se conferă un drept, se recunoaște o obligație. 2. Text scris sau tipărit, inscripție sau altă mărturie servind la cunoașterea unui fapt real actual sau din trecut. – Din fr. document, lat. documentum. Vezi definitia »

stelământ s.n. (înv.) astronomie. Vezi definitia »

EMULSIONÁNT, emulsionante, s. n. Emulgator. [Pr.: -si-o-] – Din fr. émulsionnant. Vezi definitia »