DOGMÁTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la dogme; cu caracter de dogmă. 2. care respectă cu strictețe dogmele, respingând principiul verificării critice al gândirii creatoare. ◊ mărginit, închistat în dogme. II. s. f. parte a teologiei cuprinzând expunerea sistematică a dogmelor unei religii; tratat despre dogme. III. s. m. f. dogmatist. (< fr. dogmatique, lat. dogmaticus) Vezi definitia »

ANAFÓRIC, -Ă, anaforici, -ce, adj. Care reia o noțiune, o idee exprimată anterior, în vederea accentuării ei. – Din fr. anaphorique. Vezi definitia »

POPÍC, popice, s. n. 1. (La pl.) Joc distractiv la care se folosesc nouă bucăți de lemn cilindrice, fasonate la strung și așezate într-o anumită ordine, jucătorii urmărind să răstoarne cât mai multe dintre ele de la distanță, cu o bilă mare de lemn aruncată pe un jgheab; (și la sg.) fiecare dintre cele nouă piese ale jocului. ♦ (La pl.) Popicărie. 2. Piesă mică de lemn folosită ca proptea în construcția tunelurilor. [Var.: (reg.) popícă s. f.] – Pop¹ + suf. -ic. Vezi definitia »

PIROCLÁSTIC, -Ă, piroclastici, -ce, adj. Care este alcătuit din piroclastit; care se referă la piroclastite. – Din fr. proclastique. Vezi definitia »

LEXICOLÓGIC, -Ă, lexicologici, -ce, adj. Care aparține lexicologiei, privitor la lexicologie, de lexicologie. – Din fr. lexicologique. Vezi definitia »