AMFIBIÉNI s. m. pl. clasă de vertebrate tetrapode, cu temperatura corpului variabilă, care pot trăi în apă și pe uscat; batracieni. (< fr. amphibiens) Vezi definitia »

STRICN͹, stricnesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A cresta, a înțepa cu stricneaua un animal bolnav, pentru a-i lua sânge. ♦ A plesni pe cineva cu biciul (până dă sângele). 2. A spinteca peștele pentru a-l curăța. – Din sl. strŭknonti. Vezi definitia »

CERNÍ, cernesc, vb. IV. 1. Tranz. (Pop.) A vopsi în negru (în semn de doliu); a înnegri. 2. Refl. A se îmbrăca în haine negre, a-și vopsi hainele în negru, în semn de doliu; a purta doliu. 3. Refl. Fig. A se mâhni, a se întrista. – Din sl. črŭniti. Vezi definitia »

corcoláni s.m. pl. (reg.) nori groși de vară; nori cumulus. Vezi definitia »

APENINI (APPENNINO), sistem muntos care se întinde de-a lungul Pen. Italice pe 1.190 km, alcătuită din roci calcaroase, granitice, argiloase. Alt. med.: 1.200-2.000 m. Alt. max.: 2.914 m (vf. Corno Grande din masivul Gran Sasso d’Italia – Abruzzi). Expl. de bauxită, blendă și marmură. Pășuni. Fenomene de degradare a solului datorită despăduririlor. Vezi definitia »