Definita cuvantului dibaci
dibáci (dibáce), adj. – 1. Iscusit, îndemînatic. – 2. (Arg.) Frumos, fain. – Var. (Mold.) ghibaci. Sb. gibak „flexibil”, din sl. gybati „a încovoia” (Cihac, II, 119; Tiktin; Byck-Graur, BL, I, 24), cu finala alterată prin analogie cu pl. Și consoana inițială a fost alterată, prin hiperurbanism, considerîndu-se probabil var. ghibaci ca fiind pronunțare mold. – Der. dibăci (var. ghibăci), vb. (a afla; a nimeri; Arg., a pune mîna pe, a-și însuși); dibăcie, s. f. (dexteritate, iscusință, pricepere); nedibaci, adj. (lipsit de dibăcie). Cf. dibui (după Tiktin și Scriban, dibui, a influențat probabil formal pe dibaci).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu dibaci
atunci cand o persoana sta peste alta persoana si si-o trag Vezi definitia »
strâmbáci, strâmbáci, s.m. (înv.) persoană care se strâmbă. Vezi definitia »
BARANOVICI, oraș în Bielorusia (C.S.I.), la NE de Brest; 159 mii loc. (1989). Nod de transport. Ind. constr. de mașini, prelucr. lemnului, conf. și tricotaje, încălț., mat. de constr. Vezi definitia »
OPACI- elem. „opacitate”. (< fr. opaci-, cf. lat. opacus, întunecat) Vezi definitia »
jâstăcí, jâstăcésc. vb. IV refl. (reg.) a se fâstâci. Vezi definitia »