Definita cuvantului dulamă
dulámă (duláme), s. f. – 1. Haină veche purtată de boieri și apoi de burghezie. – 2. (Olt.) Haină lungă de postav alb. – Mr. dulumă, megl. dulmă. Tc. dolama (Șeineanu, II, 163; Lokotsch 530), cf. ngr. ντουλαμᾶς, bg., sb. dolama, mag. dolmány, pol., rus. dolman. Din aceste ultime cuvinte provine dubletul dolman, s. n., cf. fr. dolman, sp. dormán.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu dulamă
ALIVÁNCĂ, alivenci, s. f. (Reg.) Turtă făcută din mălai amestecat cu lapte bătut și cu brânză și coaptă în cuptor. Vezi definitia »
CADÉNȚĂ, cadențe, s. f. 1. Repetare regulată a unei mișcări; ritm. ◊ Loc. adv. În cadență = cu mișcări repetate la intervale egale. ♦ Numărul de lovituri pe care o armă de foc îl trage pe minut. 2. Succesiune ritmică a unor unități în muzică și în poezie. ♦ Succesiune de armonii care formează partea finală a unei compoziții muzicale. ♦ Pasaj mai mare de virtuozitate solistică, situat de obicei la finalul unui concert. – Fr. cadence (< it.). Vezi definitia »
LITOSFÉRĂ s. f. înveliș exterior, solid, al globului terestru. (< fr. lithosphère) Vezi definitia »
NEGLIJÉNȚĂ s. f. faptul de a fi neglijent; nepăsare. ◊ lipsă de grijă, de preocupare. ◊ (jur.) culpă constând în atitudinea cuiva care nu prevede consecințele păgubitoare ale faptelor sale. (< fr. négligence) Vezi definitia »
EXPECTATÍVĂ s. f. așteptare, speranță întemeiată pe anumite drepturi, promisiuni sau probabilități; expectație. (< fr. expectative) Vezi definitia »