Definita cuvantului eclesiarh
eclesiárh (eclesiárhi), s. m. – Cleric, sacristan. – 2. Portar. – 3. (Înv.) Călugăr care administra veniturile mănăstirii. – Var. (înv.) (e)clisiarh, (Trans.) clisar. Ngr. ἐϰϰλησιάρχης, de la ἐϰϰλησία „biserică” (Murnu 19). Sec. XVII. – Der. eclesiarhie (înv., eclesiarșie), s. f. (administrarea veniturilor unei mănăstiri). – Fac parte din aceeași familie: eclesie, s. f. (Trans., parohie), din lat. ecclesia (sec. XIX); eclesiast, s. m. (parte a Bibliei atribuită lui Solomon), din ngr. ἐϰϰλησιάστης; eclesiastic, adj. (bisericesc), din ngr. ἐϰϰλησιαστιϰός.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu eclesiarh
GIMNAZIÁRH s. m. (ant.) conducător și administrator al unui gimnaziu (1). (< fr. gymnasiarque, gr. gymnasiarkhos) Vezi definitia »
ETNÁRH s. m. guvernator al unei etnarhii. (< fr. ethnarque, gr. ethnarkhos) Vezi definitia »
ZOÁRH s.m. (Ist.) Conducător de elefanți în formațiile militare antice grecești. [Pron. zo-arh. / cf. it. zoarco < gr. zoarchos]. Vezi definitia »
poliárh, poliárhi și poliárși, s.m. (înv.; în unele țări) fiecare dintre conducătorii unei poliarhii (v.). Vezi definitia »
ARISTÁRH s.m. (Liv.) Critic erudit și sever. [< fr. aristarque, cf. Aristarh – celebru gramatic și critic grec din antichitate]. Vezi definitia »