STOMATOLOGÍE s. f. disciplină care studiază anatomia, fiziologia și patologia cavității bucale și a dinților; odontoiatrie. (< fr. stomatologie) Vezi definitia »

INECUÁȚIE, inecuații, s. f. Inegalitate între două expresii algebrice, care este valabilă numai pentru anumite valori date variabilelor. [Pr.: -cu-a-] – Din fr. inéquation. Vezi definitia »

NICTALOPÍE s. f. 1. însușire a unor animale de a vedea noaptea. 2. afecțiune a ochiului datorită căreia bolnavul distinge mai bine lucrurile în timpul nopții. (< fr. nyctalopie) Vezi definitia »

ENCEFALOGRAFÍE, encefalografii, s. f. Metodă de cercetare radiografică a encefalului, folosită în diagnosticul unor boli nervoase; (concr.) radiografie a encefalului. – Din fr. encéphalographie. Vezi definitia »

POLIDACTILÍE, polidactilii, s. f. Malformație congenitală caracterizată prin prezența unui număr mai mare de degete decât cel normal (la mâini sau la picioare). – Din fr. polydactylie. Vezi definitia »