OXIDIMÉTRU, oxidimetre, s. n. (Chim.) Instrument pentru analiza cantitativă a soluțiilor de oxidanți. – Din fr. oxydimètre. Vezi definitia »

ECLIMÉTRU s.n. (Astr.) Instrument pentru măsurarea unghiurilor verticale (de pantă sau zenitale). [< fr. éclimètre, cf. gr. klinein – a înclina, metron – măsură]. Vezi definitia »

CALCIMÉTRU, calcimetre, s. n. Aparat de laborator care determină bioxidul de carbon din carburanți. – Din fr. calcimètre. Vezi definitia »

TRANSISTORMÉTRU s.n. v. tranzistormetru. Vezi definitia »

vótru (-ri), s. m. – 1. Codoș, proxenet. – 2. (Trans.) Pețitor. – Var. Mold. hotru, Banat motru și der. Origine incertă. Pare să depindă de sb. motriti „a privi”, dar rezultatele rom. nu snt clare. Legătura cu sl. votrĭ „fierar”Tiktin) nu pare mai convingătoare. Poate metateza lui *vrotu (vrut) ‹ a vrea, cf. vruță „codoașă”. – Der. votri, vb. (a codoși; Mold., a critica, a insulta; Trans., a aranja o căsătorie); votrie (var. votrenie), s. f. (codoșlîc). Cf. Iordan, BF, IX, 122. Vezi definitia »