Definita cuvantului epocă
épocă (époci), s. f. – Perioadă, eră. – Var. (înv.) epohă, epohi. Ngr. ἐποχή (sec. XVII, cf. Gáldi 183) și modern din fr. époque. – Der. epocal, adj. (memorabil).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu epocă
CARBOXIHEMOGLOBÍNĂ s.f. Compus oarecum stabil care se formează în sânge din oxidul de carbon și din hemoglobină, aceasta devenind inutilizabilă pentru transportul oxigenului. [< fr. carboxyhémoglobine]. Vezi definitia »
strofloceálă, stroflocéli, s.f. (reg.) bătaie, ceartă, gâlceavă. Vezi definitia »
BIFOLÍCULĂ s. f. fruct uscat, dehiscent, format din două folicule. (< fr. bifollicule) Vezi definitia »
rúbă, rúbe, s.f. (înv.) cârpă, bucată de pânză. Vezi definitia »
scorábiță s.f. (reg.; cu sens colectiv) vreascuri. Vezi definitia »