URÍNĂ s. f. lichid secretat de rinichi și colectat de vizică. (< fr. urine, lat. urina) Vezi definitia »

îngăimeálă s.f. (pop.) 1. vorbe încurcate, confuze. 2. ezitare, nehotărâre, nesiguranță, nedumerire. Vezi definitia »

MĂSELÁRIȚĂ, măselarițe, s. f. Plantă medicinală toxică din familia solanaceelor, cu tulpina înaltă și cu flori galbene cu nervuri violete, din care se extrage atropina; sunătoare, măselar, nebunariță (Hyoscyamus niger). – Măsea + suf. -ariță. Vezi definitia »

súcnă (-ne), s. f. – (Trans.) Fustă din stofă de lînă. – Var. sugnă, sumnă. Sl. sukno „postav”, de la sukati „a răsuci”, cf. suci, sucală, suman (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 379; REW 8441), și sb., cr., slov. suknja, mag. szoknya (Gáldi, Dict., 161). Vezi definitia »

OLEOPLÁSMĂ s. f. substanță lipidică din citoplasmă. (< fr. oléoplasme) Vezi definitia »