Definita cuvantului etichetă
etichétă (etichéte), s. f. – 1. Bucată de hîrtie care se aplică pe pachete, sticle etc. pentru a indica posesorul, conținutul etc. – 2. Protocol, ceremonial. Fr. étiquette. – Der. eticheta, vb. (a pune etichete; a clasifica), din fr. étiqueter.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu etichetă
MICROCANTÍNĂ, microcantine, s. f. Cantină pentru un număr restrâns de oameni. – Micro1 + cantină. Vezi definitia »
MORÚĂ, morue, s. f. Pește din mările arctice din al cărui ficat se extrage untura de pește; cod2 (Gadus morrhua). – Din fr. morue. Vezi definitia »
povídlă (povídle), s. f. – (Mold.) Marmeladă. Pol. powidło (Cihac, II, 284). Vezi definitia »
TETRÓDĂ, tetrode, s. f. Tub electronic cu patru electrozi situați într-un balon cu vid. – Din fr. tétrode. Vezi definitia »
MARCÓTĂ s. f. lăstar nedesprins de planta-mamă, care se înfige cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină și care, tăiat și răsădit, poate da o nouă plantă. ◊ plantă obținută prin marcotaj. (< fr. marcotte) Vezi definitia »