Definita cuvantului evreu
evréu (evréi), s. m. – Persoană de religie mozaică, israelit. – Var. ebreu, ovrei. Ngr. Ἐβραιος. Sec. XVII. Var. din lat. (sec. XIX); și ovrei, din ngr. Ὀβραῖος. – Der. evreică (var. ovreică), s. f. (femeie care face parte din neamul evreilor); evreesc (var. ovreesc), adj. (ebraic); evreește (var. ovreește), adv. (ca evreii); evreime (var. ovreime), s. f. (totalitatea evreilor).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu evreu
NEVÉU s.n. (Geol.) Masă de zăpadă persistentă de pe munții înalți pe cale de a se transforma în gheață, dând naștere unui ghețar; firn. [< fr. névé, cf. lat. nix, nivis – zăpadă]. Vezi definitia »
JOCHÉU, jochei, s. m. Călăreț specializat în conducerea cailor la alergările de galop și de obstacole de pe hipodrom. [Var.: jochéi s. m.] – Din fr., engl. jockey. Vezi definitia »
TEU s.n. 1. Obiect care are forma literei T; riglă de desen în formă de T. ♦ Fiting sau piesă fasonată în formă de T, folosite pentru racordarea țevilor, pentru canalizări etc. 2. (Av.) Panou așezat în formă de T pe un aerodrom pentru a indica direcția de aterizare. [< fr. té]. Vezi definitia »
PLONJÉU s.n. 1. Plonjare. 2. Fotografie cinematografică dirijată de sus în jos, care creează o impresie de strivire. 3. Taluzul superior al unei lucrări de fortificație. 4. V. plonj. [Pl. -uri, var. (3) [în DN] plonjee s.f. < fr. plongée]. Vezi definitia »
JUBÉU s. n. tribună transversală în formă de galerie, care se înalță între naos și cor, în unele catedrale gotice. (< fr. jubé) Vezi definitia »