CONTRAHERMÍNĂ s. f. (herald.) blană la steme, reprezentând printr-un fond negru presărat cu codițe albe inversul herminei (2). (< fr. contre-hermine) Vezi definitia »

SĂMẤNȚĂ, semințe, s. f. 1. Parte a plantelor superioare (închisă în fruct) care conține embrionul și din care, în condiții prielnice, se poate dezvolta o nouă plantă; p. gener. orice parte a plantei care se seamănă. ◊ Loc. adj. De sămânță = păstrat și folosit pentru reproducere. ◊ Expr. Nici de sămânță = deloc, nimic. ♦ Fig. Cantitate mică din ceva; bob, strop, fărâmă. ♦ (La pl.) Grăunțe germinative întrebuințate în alimentație, în medicină, în industrie etc. Semințe de floarea-soarelui. 2. (Pop.) Nume dat ouălor unor insecte. 3. (Pop.) Produs al glandelor de reproducere ale animalelor și oamenilor, din care se dezvoltă fătul. ◊ Loc. adj. Bun de sămânță = prolific. ◊ Loc. adj. și adv. De sămânță = pentru prăsilă. 4. (Înv.) Progenitură, urmaș, descendent. 5. Specie, gen, fel, soi. ♦ Viță, neam, seminție. 6. Fig. Element din care se dezvoltă ceva; germen. ♦ Cauză, pretext, motiv. ◊ Expr. Sămânță de vorbă = prilej, ocazie, subiect de discuție, de ceartă. A avea sămânță de vorbă = a avea poftă de vorbă, a fi dispus la flecăreală. – Lat. pop. sementia. Vezi definitia »

ADENÍNĂ, adeníne, s. f. Purină (C₅H₅N₅) care codează informația genetică în lanțul de polinucleotide al acidului dezoxiribonucleic sau al acidului ribonucleic. Cf. citozină, guanină, timină și uracil. (terminolog. științif., pref. aden- (= glandă, datorită prezenței adeninei în țesutul glandular) + suf. -ină (cf. citozină); cf. engl. adenine, fr. adénine) [MW, TLF] Vezi definitia »

VACCINÉLĂ s. f. formă atenuată de vaccină la indivizii revaccinați. (< fr. vaccinelle) Vezi definitia »

TENIÁZĂ s.f. (Med.) Boală parazitară determinată de dezvoltarea teniei în intestin. [< fr. taeniase]. Vezi definitia »