Definita cuvantului famen
fámen (fámeni), s. m. – 1. Bărbat castrat, eunuc. – 2. Efeminat. – Mr. feamin, hamin, megl. femin. Lat. (homo) *feminus (Pușcariu 577; Candrea-Dens., 458; Byhan 29; REW 3239; Meyer-Lübke, Rom. Gramm., III, 124), cf. alb. femërë (Meyer 100), v. prov. feme „feminin”, port. fémeo „feminin”. Cuvînt pierdut în limbajul curent, s-a salvat în literatură datorită unei celebre imprecații a lui Eminescu.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu famen
BETHELEN (IKTÁRI), familie de nobili maghiari din Transilvania. Mai important: Gabriel B., principe al Transilvaniei (1613-1629). A dus o politică de independență față de Habsburgi și față de Poartă Otomană, iar prin inițiativele sale din domeniul economic, administrativ, militar și cultural a reușit să facă din Transilvania un factor al politicii europene. A participat la Războiul de 30 de Ani de partea puterilor protestante. Vezi definitia »
SLOVÉN, -Ă, sloveni, -e s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Sloveniei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Sloveniei sau populației ei, privitor la Slovenia sau la populația ei. ♦ (Substantivat, f.) Limbă slavă meridională vorbită de sloveni. – Din scr. sloven. Vezi definitia »
stấnjen2, stấnjeni, s.m. (înv.) piedică. Vezi definitia »
METILÉN s. m. Radical organic bivalent, derivat din metan prin îndepărtarea a doi atomi de hidrogen. – Din fr. méthylène, germ. Methylen. Vezi definitia »
ARSÉN s. n. 1. metaloid cristalizat, cu luciu cenușiu, toxic. 2. arsenic. (< germ. Arsen) Vezi definitia »