Definita cuvantului faulă
faúlă (-le), s. f. – (Trans. de Vest) Mod de a fi, aspect, aparență. – Var. făulă. Lat. fābŭla „istorie”, cf. subula › sula, stabulum › staul; schimbarea de accent ca în audio › aud. Cuvîntul nu a fost studiat, și circulă puțin; însă pare a însemna, mai curînd decît „aspect fizic”, ceva în sensul de „dispoziție, ținută”. Cf. citatul lui Frîncu-Candrea, în DAR; ian spune-mi făula lui. Tiktin și DAR dau cuvîntul drept necunoscut. Este dublet de la fabulă. Cf. it. fola „privește” (Battisti, III, 1676).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu faulă
FIORITÚRĂ, fiorituri, s. f. Ornament muzical constând dintr-o notă sau dintr-un grup de note, indicate de obicei cu semne muzicale mai mici decât cele obișnuite, care se adaugă la fraza muzicală principală pentru a o înfrumuseța. [Pr.: fi-o-] – Din it. fioritura. Vezi definitia »
EBRAÍSTICĂ s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul limbii și culturii ebraice. [Pron. -bra-is-, gen. -cii. / cf. fr. hébraïstique]. Vezi definitia »
anínă s.f. (pop.) amentul aninului cu care țărăncile vopsesc lânurile Vezi definitia »
păleácă, păléci, s.f. (reg.) 1. prăjină lungă și subțire; ciomag. 2. nuia groasă. Vezi definitia »
juveneálă s.f. (reg.) 1. inflamare, opăreală. 2. zdrelire, jupuire. Vezi definitia »