Definita cuvantului faulă
faúlă (-le), s. f. – (Trans. de Vest) Mod de a fi, aspect, aparență. – Var. făulă. Lat. fābŭla „istorie”, cf. subula › sula, stabulum › staul; schimbarea de accent ca în audio › aud. Cuvîntul nu a fost studiat, și circulă puțin; însă pare a însemna, mai curînd decît „aspect fizic”, ceva în sensul de „dispoziție, ținută”. Cf. citatul lui Frîncu-Candrea, în DAR; ian spune-mi făula lui. Tiktin și DAR dau cuvîntul drept necunoscut. Este dublet de la fabulă. Cf. it. fola „privește” (Battisti, III, 1676).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu faulă
CLOROMICETÍNĂ s. f. (Farm.) Cloramfenicol. – Din fr. cloromycétine. Vezi definitia »
pânzătúră, pânzătúri, s.f. (înv. și reg.) 1. pânză, pânzet; bucată de pânză. 2. giulgiu. 3. față de masă. 4. lenjerie de pat sau de corp. 5. (reg.) năframă. 6. acoperământ al vaselor liturgice. 7. perdea. 8. fată. 9. strecurătoare. 10. osânză. Vezi definitia »
MURUIÁLĂ, muruieli, s. f. 1. Muruire. 2. (Concr.) Lut sau alt material cu care se muruiește un perete, pardoseala etc. 3. (Reg.; concr.) Amestec de făină cu apă, ouă etc. cu care se unge pâinea, mălaiul etc., înainte de a fi băgate în cuptor. – Murui + suf. -eală. Vezi definitia »
ANÉXĂ s.f. Ceea ce este legat, unit de un lucru principal sau de un lucru de care depinde; adaos. ♦ Material de completare la un text, pe care îl întregește sau îl lămurește. [< fr. annexe, cf. lat. annexus – legat]. Vezi definitia »
ANTESTÉPĂ s. f. silvostepă. (după fr. avant-steppe) Vezi definitia »