Definita cuvantului fel
fel (féluri), s. n. – 1. Clasă, tip, gen, specie. – 2. (Înv., rar) Stirpe. – 3. Soi, teapă. – 4. Obicei, stil. – 5. Purtări, mod de a fi. – 6. Capriciu, chef. 7. Fel de mîncare. – De fel, în nici un caz. Mag. -féle „asemănător”, fel „parte”, cu sensul de „soi, fel” în mai multe compuneri, cf. minden féle „de orice fel” (Cihac, II, 498; Scriban; DAR), cf. sb., slov. fela „clasă”, bg. Trans. feli (Miklosich, Bulg., 121), Giuglea, Dacor., II, 637, respinge această der., care pare evidentă și propune, prin intermediul alb. fjaljë, lat. fabella „istorioară”, cf. it. favella. Der. fălie, s. f. (Trans., înrudire), poate prin intermediul sb. (DAR); feliușag, s. n. (Mold., soi, teapă); feluri, vb. (înv., a varia); felurit, adj. (variat); felurime, s. f. (varietate, diversitate). Din același cuvînt mag. provine fele, s. f. (măsură de capacitate, folosită în Trans., în valoare de trei sferturi de litru).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu fel
EMPIOCÉL s.n. (Med.) Tumoare purulentă. [< fr. empyocèle, cf. gr. en – în, pyon – puroi, kele – tumoare]. Vezi definitia »
SUFLEȚÉL, suflețele, s. n. Diminutiv al lui suflet. – Suflet + suf. -el. Vezi definitia »
MENINGOCÉL s.n. (Med.) Tumoare a craniului formată de o hernie a meningelor. [< fr. méningocèle, cf. gr. meninx – membrană, kele – tumoare]. Vezi definitia »
PETRÉL, petrei, s. m. Pasăre marină de culoare albă, cu spatele și aripile cenușii, care se hrănește cu pești și trăiește în colonii (Larus canus). – Din fr. pétrel. Vezi definitia »
ANTIGÉL s. n. Soluție care coboară punctul de îngheț al apei de răcire din motoarele cu ardere internă. – Din fr. antigel. Vezi definitia »