PIPIRIGÚȚ, pipiriguți, s. m. Mică plantă erbacee cu rizomul târâtor și cu tulpina cilindrică, terminată cu un spic de flori brune-verzui (Heleocharis palustris). – Pipirig + suf. -uț. Vezi definitia »

gălbenéț, -eáță, -ți, -țe, adj. (pop.) palid, smead. Vezi definitia »

MALȚ s. n. produs din boabe de orz încolțite, uscate și măcinate, folosit la fabricarea berii și a spirtului sau, prăjit, la prepararea unui surogat de cafea. (< germ. Malz) Vezi definitia »

SCLIPÉȚ, sclipeți, s. m. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina noduroasă, cu frunze compuse din trei foliole și cu flori galbene, întrebuințată în medicină (Potentilla erecta). 2. Dumbeț. – Et. nec. Vezi definitia »

zaț s. n. sg. (er.) spermă. Vezi definitia »