PIȘ¹ interj. (Rar; mai ales repetat) Cuvânt care imită sunetul produs de soaptele spuse la urechea cuiva. [Var.: pâș interj.] – Onomatopee. Vezi definitia »

fânăráș¹, fânăráșe, s.n. (reg., înv.) felinar mic. Vezi definitia »

amúș (-șe), s. n. – Groapă cu apă și var în care tăbăcarii pun pieile pentru argăsit. Mag. hamus [gödör] „[groapă] cu cenușă” (DAR). – Der. amuși, vb. (a curăța părul de pe piei). Vezi definitia »

FEDELÉȘ, fedeleșuri, s. n. Butoiaș mic, de forme diferite, în care țăranii își țin apa când lucrează la câmp. ◊ Expr. (Adverbial) A lega fedeleș = a lega strâns și bine ca să nu poată scăpa; a lega cobză. [Acc. și: fédeleș. – Pl. și: fedeleșe] – Din magh. fedeles. Vezi definitia »

BABEȘ 1. Vicențiu B. (1821-1907, n. sat Hodoni, jud. Timiș), jurist, profesor, publicist și om politic. Acad. (1866). Luptător pentru drepturile naționale ale românilor transilvăneni, președinte al Partidului Național Român din Transilvania (1881-1891). 2. Victor B. (1854-1926, n. Viena), medic și bacteriolog român. Fiul lui B. (1). Acad. (1893), prof. univ. la București. Unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, autor al primului tratat de bacteriologie din lume (în colab. cu Victor Parnil, Paris, 1885). Contribuții importante la studiul turbării, leprei, difteriei, tuberculozei. A descris „granulațiile metacromatice” (ale lui B. și Ernst), importante în studiul și diferențierea variatelor specii microbiniene, precum și piroplasmidelor „babesii”. A descoperit peste 50 de microbi necunoscuți și a preconizat metode noi de colorare a bacteriilor și a ciupercilor. A introdus vaccinarea antirabică și a pus bazele seroterapiei în România. Vezi definitia »