Definita cuvantului ferigă
férigă (-gi), s. f. – 1. Specie de plantă criptogamă cu frunze mari late. – 2. Plantă, Barba-caprei (Spiraea filipendula). – Var. feregă (înv.) ferece, ferice. Mr. fearică. Lat. fĭlĭcem (Pușcariu 598; DAR; Candrea-Dens., 577), cf. sard. filige. – Der. firigea, s. f. (plantă, Barba-caprei, Spiraea filipendula). Din rom. provine pol. ferecina (Candrea, Elemente, 406). Cf. feliuță.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ferigă
chépă s.f. (reg.) scrumbie de Dunăre. Vezi definitia »
CANGRÉNĂ s. f. 1. distrugere prin putrezire a unei părți din țesuturile unui organism animal. 2. (fig.) stare de descompunere morală, de corupție. (< fr. gangrène, lat. gangraena, it. cancrena) Vezi definitia »
pipítă s.f. (pop.) stofă cadrilată cu linii negre pe fond alb. Vezi definitia »
PERIPLEURÍTĂ s.f. Inflamație a țesutului dintre pleura parietală și peretele toracic. [Cf. fr. péripleurite]. Vezi definitia »
PÍSTRĂ, pistre, s. f. (Reg.) Pânză groasă cu dungi colorate, întrebuințată la confecționarea saltelelor. – Et. nec. Cf. sl. pistrŭ. Vezi definitia »