Definita cuvantului ferie
feríe (feríi), s. f. – 1. Măsură de capacitate, folosită în Trans., pentru băuturi alcoolice, în valoare de aproximativ 10 litri. – 2. (Înv.) Taxă pe care o plătea trezoreriei (sec. XV-XVII) partea care cîștiga un proces, pentru a transforma decizia unui tribunal în sentință definitivă, sau, dimpotrivă, partea care pierdea, pentru a deschide o nouă acțiune. – Var. herie, ferîie, herîie. Cu primul său sens, este fără îndoială mag. ferő „măsură de capacitate” (Drăganu, Dacor., V, 354-58). Nu este sigur, deși pare probabil, ca al doilea sens să aibă aceeși bază. Ar putea fi de asemenea pus în legătură cu pol. feruje, de la ferowač „a pronunța sentința” (Bogrea, Anuarul Instit. Cluj, II, 350), sau cu tc. vereje, dat. de la vera „acord” (Bogrea, Arhiva, I, 631; cf. M. Emerit, Revista istorică, X, 31, care pleacă de la tc. uhrie). Pentru instituție, cf. G. D. Longinescu, Feria, în Balcania, II, (1939), p. 199-318.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ferie
OXALEMÍE s. f. prezența acidului oxalic în sânge. (< fr. oxalémie) Vezi definitia »
ORTOMETRÍE s. f. redresare și fixare în poziție normală a uterului deplasat. (< fr. orthométrie) Vezi definitia »
ONICALGÍE s. f. durere în unghii, cauzată de o mică tumoare. (< fr. onychalgie) Vezi definitia »
ACVATIPÍE s. f. procedeu de tipărire a operelor de artă care imită pictura în acuarelă. (< fr. aquatypie) Vezi definitia »
AUTOGAMÍE s.f. Fecundație a florilor unei plante prin polenul produs în aceeași floare. ♦ Autofecundare la organismele monocelulare, constând din unirea a două nuclee formate în aceeași celulă. [Gen. -iei. / < fr. autogamie, cf. gr. autos – însuși, gamos – unire]. Vezi definitia »