Definita cuvantului fin
fin (fínă), adj. – Delicat, gingaș, rafinat, mărunt, pur. – Mr. fin. It. fino, probabil prin filieră orientală (cf. ngr. φίνος, tc. fino, sb. fin), și în parte din fr. fin. – Der. finețe, s. f. (rafinament, delicatețe), format de la fr. finesse, pe baza paralelismului tristețe-tristesse.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu fin
SPIN2 (I) - elem. „spin, ghimpe”. (< fr. spin/i/-, cf. lat. spina) Vezi definitia »
MANDARÍN1 s.m. 1. Înalt funcționar din vechea Chină, din Indochina și Coreea. 2. (Ironic) Cel care manifestă dispreț față de oamenii simpli. [< fr. mandarin, cf. port. mandarin < sanscr. mantrin – consilier]. Vezi definitia »
TELEMAGAZÍN s.n. Emisiune la televiziune conținând materiale din diverse domenii. [< tele- + magazin]. Vezi definitia »
SANGVIN1- elem. „sânge”. (< fr. sanguin-, cf. lat. sanguis, -inis) Vezi definitia »
HIPERALCALÍN, -Ă adj. cu un caracter alcalin puternic. (< fr. hyperalcalin) Vezi definitia »