mătreáță (-éțe), s. f. – 1. Epidermă descuamată de pe pielea capului. – 2. Lintiță (Peplis portula). – 3. Plantă acvatică. – 4. Lichen (Usnea barbata). – Var. mătriță, s. f. (Trans., plantă, Zannichellia palustris). Megl. mătriță. Origine necunoscută. Nici una dintre der. propuse nu este convingătoare. A fost considerat drept der. al lui mătură cu suf. -eață și cu sensul de „ceea ce se scoate, se separă la curățat” (Cihac, II, 190; Philippide, Principii, 63; Iordan, Dift., 56; Scriban). Der. de la un lat. *matricia (Candrea-Dens., 1071; Spitzer, Dacor., IV, 641; REW 5406; Candrea), atrăgătoare prin paralelismul cu mătrice, nu este clară semantic. Nu sînt posibile următoarele ipoteze (legat cu it. materasso ‹ arab. matrah, cf. sp. almadraque, după Tiktin; din lat. tarmes „car (entom.)”, cu ajutorul unei metateze a lui *trămeață după Giuglea, Dacor., III, 603; din gr. μαδάρος, după Diculescu, Elementele, 479). E cuvînt de uz comun (ALR, I, 11). Vezi definitia »

AEROTÉHNICĂ s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul construcției aerodinelor pe baza datelor teoretice și experimentale. ♦ Tehnica condiționării aerului. [Gen. -cii / < fr. aérotechnique]. Vezi definitia »

VIZIÉRĂ s. f. 1. partea dinainte a unui coif, care se putea lăsa în jos pentru a proteja fața de lovituri; cozoroc. 2. vizetă. 3. (geol.) firidă îngustă, curbată ca o vizieră (1), ce se formează prin dizolvare în calcare, pe faleză, în zona intertropicală. (< fr. visière) Vezi definitia »

VASCULARÍTĂ s.f. Angeită. [< fr. vascularite]. Vezi definitia »

CHESTÚRĂ s.f. 1. Demnitatea și funcția de chestor în vechea Romă. 2. Organ polițienesc în regimul trecut, superior unui comisariat, care funcționa numai în orașele mari. ♦ Local unde era instalat acest organ. [< lat. quaestura, cf. fr. questure]. Vezi definitia »