TIRÁNT, tiranți, s. m. Element de construcție confecționat din cabluri, lanțuri, bare de oțel sau din beton armat, care are rolul de a prelua forțe de întindere. – Din fr. tirant Vezi definitia »

DEZONORÁNT, -Ă, dezonoranți, -te, adj. Care dezonorează; rușinos. – Din fr. déshonorant. Vezi definitia »

SUPURÁNT, -Ă, supuranți, -te, adj. (Despre răni, țesuturi etc.) Care elimină puroi, care supurează. – Din fr. suppurant. Vezi definitia »

CORIBÁNT s. m. 1. (în Grecia antică) preot al zeiței Cibele, cu un cult orgiastic. 2. (fig.) chefliu, petrecăreț. (< fr. corybante, gr. korybas, -antos) Vezi definitia »

AFLUÉNT s.m. Curs de apă care se varsă în altă apă mai mare. [Pron. -flu-ent. [< fr. affluent, cf. lat. affluens]. Vezi definitia »